Langa izvor imi odihnesc oasele. Incerc sa inchid ochii dar parca o vad pe nevasta mea cum imi pregateste merindele pentru camp. Imi vad fata gatindu-se pentru scoala. E fata mare acum, buna de maritat. Dar pentru ca invata bine am s-o marit dupa ce termina scoala.
Pe la amiaza, doar ce lasasem lucrul si ma pregateam sa mananc, imi arunc privirea spre sat si observ mai mult coloane de fum negru inaltandu-se.
Las lucrul si alerg spre sat. La intrarea in sat cateva femei imi spun ca au trecut turcii pe aici si au facut prapad. Fiecare a fugit incotro a vazut cu ochii. Cei mai bravi le-au tinut piept pana au fost rapusi si ei. Alerg spre casa mea unde in tinda imi gasesc scumpa nevasta rapusa de o sabie. Un vecin tocmai iesea din sopron imi spune ca fata mea auzind larma si forfota pe ulita a iesit in curte sa vaza ce e. Atunci un turc a zarit-o si a vrut sa o fure. Imediat a iesit nevasta mea aruncand in ei cu ce avea la mana si luptandu-se barbateste. Dar cum toti vecini fugisera mancand pamantul si nesarindu-i nimeni in ajutor a cazut rapusa iar turcii au luat fata si au plecat. Deschid ochii si privesc cerul: Norii grosi si albi se misca pe cerul senin.
www.poeme.lx.ro
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu