Recolta

Dupa servirea micului dejun ies in tinda si intr-o tihna adanca ridic ochii spre cer.
Raman petrificat.
Cerul de un albastru pur cum rar mi-a fost dat sa-l vad.
Razele Soarelui imi patrund prin Ochii incalzindu-mi Inima si prevestindu-mi o zi propice culegerii roadelor.
Pe ganduri nu stau si luandu-mi secera din cui si cu avant ma indrept spre camp dornic sa culeg roadele muncii mele.
Ajung pe locul meu si imi privesc graul.
"Doamne, ce frumos este! Nu mai exista nicaieri un asemenea grau manos!" si intind mana stanga pentru a apuca un manunchi de spice iar in dreapta avand secera ma pregatesc sa-l tai cand observ cum cerul se intuneca.
Imi ridic privirea spre cer si il vad cum se innegura iar picaturile de apa umezeste pamantul.
Imi spun ca este trecatoare si decid sa astept.
Asteptand vreme de un ceas si neobservand nici o schimbare catre cer ridic ochii si spun:
"Zefir, Zefirule de acum inainte sa indrepti norii doar asupra recoltei mele. Fie vara, fie iarna sa se inece in umezeala. Iar tu, Luna, sa acoperi Soarele in momentele lui de stralucire pentru ca nu mi-a fost dat sa ma bucur de propria recolta."